Tradiții de Rusalii

Tradiții de Rusalii

      Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

      Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

      În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

      La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

      De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

      O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

      Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

      Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

      Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”.   Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă

      Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

      În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

      De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

      Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

      De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

indignare

indignare
…pentru toți suntem un minuscul anunţ în colţul din dreapta unde Facebook ne anunţă pe toţi “prietenii” când este ziua de naștere…. Și din obligaţia acelui accept noi trebuie să scriem ”la mulţi ani” pe wall. Acel ”la mulţi ani„ ne unge atât de tare la suflet încât trebuie să mulțumim fiecăruia. Şi cum mulțumim? Cu un like ... Avem mii de prieteni , din care 50 ne scriu ”la mulţi ani” și poate 10 ne sună să ne spună la telefon.

Frumos? Nu prea. Adevărat? Cât se poate de adevărat.

Sunt ironică….primim “la mulţi ani” pe wall-ul. Bravo ! Şi a doua zi? Rămân acolo, să ne hrănească ego-ul cu ele şi să ne săturăm foamea de socializare.

Nu faptul că ne scriem ”la mulţi ani” pe facebook mă indignează, ci dacă facebook e un canal de socializare atât de puternic de ce nu lasă lucrurile intime să fie cu adevărat intime? De ce nu îi oferă şansa acelui “prieten” să ne sune de ziua noastră să ne  spună “La mulţi ani” pe vocea lui, în tonalitatea lui răpindu-și din timpul lui preţios? Să ridice valoarea uratului “la mulţi ani” mai mult decât un SMS şi mai mult decât un Write on Wall,,,,., de ce am devenit atât de impersonali? 

Negresa de Post

Negresa de Post

Negresa este o rețetă de prăjitură de post atât de simplă, încât practic se face singuraă. Plus că nu murdărim decât forma în care coacem negresa de post și lingura cu care amestecăm aluatul. Atat! Eu am facut negresa de post cu rom dar se poate face si cu alte arome: vanilie, portocale, alune, cafea, etc.

Ingrediente:

160 g făină

160 g zahăr

4 linguri budincă de ciocolată praf (40 g)

2 linguri cacao

1 linguriță rasă bicarbonat (5 g)

1 lingură cu oțet alb

5 linguri cu ulei

250 ml apă/lapte de soia

esență de rom

esență vanilie

1 vârf cuțit sare

Mod de preparare

Ungem o formă teflonată cu 1 lingură cu ulei.

Adăugăm direct în tavă faina, zahărul, budinca, cacaua, bicarbonatul și sarea.

Într-un vas separat, amestecăm apa, uleiul, oțetul și esențele. Turnăm amestecul lichid peste cel solid.

Amestecăm până la completa omogenizare.

Coacem negresa de post în cuptorul preîncălzit la 180°C, pentru 30-35 minute.

Înainte de a scoate negresa din cuptor, o ințepăm cu o scobitoare. Dacă iese curată, negresa este coaptă, dacă nu, o mai lăsăm câteva minute în cuptor. Nu o lasati cu mult peste 35 de minute, pentru se va usca prea tare si consistenta trebuie sa fie umeda.

Cozonac cu crema de nuci, stafide, cacao

Cozonac cu crema de nuci, stafide, cacao

Ingrediente pentru 2 cozonaci mari:

-1 kg făină 000

-250 g unt

-1 cana zahăr (250 g)

-80 g drojdie proaspătă

-350 ml lapte

-5 gălbenușuri

-1 lingură coajă de portocală sau lămâie

-3 fiole esență de vanilie (portocală sau lămâie)

-un vârf de sare

Pentru cremă:

-400 g nuci mărunțite

-5 albușuri

-3-4 fiole esență de rom

-3 linguri cacao

-70 g zahăr

Frecăm drojdia cu o lingură de zahăr, puțin lapte călduț și o lingură de făină. Lăsăm maiaua la dospit, acoperită.

Pregătim o covată sau un lighean. Cernem făina. Încălzim puțin lapte și punem în el zahărul, esența de vanilie, sare. Amestecăm cu un tel. În mijlocul făinii, turnăm maiaua și laptele aromat. Începem să frământăm în timp ce adăugăm puțin câte puțin untul foarte moale. Îl încorporăm pe tot în aluat. Aluatul va fi unul omogen. Frământam bine. Îl lăsăm la crescut 3 ore, acoperit cu un ștergar la loc cald ferit de curent.

Crema: Albușurile cu zahărul le batem bine cu un tel, presărăm cacao cernuta, nuca mărunțită, stafide rehidratate în esență de rom.

Împărțim aluatul în 4 bucăți. Întindem pe fiecare în parte și le umplem cu crema de nuci, stafide și cacao. Formăm un cozonac din câte 2 rulouri împletite și le așezăm în forma unsă cu unt și tapetată cu făină. Lăsăm cozonacii să mai crească și în forme. Ungem cozonacii cu ou amestecat cu puțin lapte și presărăm zahăr. Dăm la cuptor încins pentru 50-60 minute. Se scoate din cuptor și se acoperă cu un ștergar.

Tradiții delicioase , dar și frumoase se înfăptuiesc în preajma Paștelui peste tot în țară. ”Câte bordeie, atâtea obiceie”, dar un lucru este sigur și se păstrează cu sfințenie: tradiția gândului bun. Să fim iertători, înțelegători și darnici este tradiția pe care ar trebuie să o adoptăm în fiecare zi.

Pasca cu aluat de pandișpan

Pasca cu aluat de pandișpan

Cel mai iubit desert din perioada Paștelui este Pasca, un preparat tradițional care nu lipsește de pe masa festivă (alături de ouăle roșii, de drob, de stufat și de cozonac), ea întreține o atmosferă gastronomică dedicată spiritului sărbătorilor pascale.

Să împodobim masa festivă cu un preparat tradițional de excepție pregătind în acest an pasca cu blat de pandișpan.

Pentru pandișpan:

- 3 ouă;

- 5 linguri de făină;

- 3 linguri de zahăr;

- 1-2 linguri de ulei;

- o linguriță de suc de lămâie;

- coajă rasă de lămâie sau de portocală;

- unu sau doua pliculețe de zahar vanilat;

-  un praf de sare;

Pentru umplutură:

- 500 g de brânză de vaci;

- 150-200 g de zahăr;

- o lingură de făină;

- 3 ouă;

- zahăr vanilat;

- esență de vanilie, portocală sau lămâie;

- 100 g de stafide.

Mai întâi facem pandișpanul. Separăm gălbenușurile de albușuri. Albușurile se bat până se întărește spuma. Adăugăm zahărul și sucul de lămâie și continuăm amestecarea ingredientelor. Încorporăm gălbenușurile, cojile de citrice și zahărul vanilat. Turnăm treptat făina astfel încât să nu se lase spuma obținută.

Pregătim o tava, de preferat una cu margine detașabilă, apoi turnăm compoziția de pandișpan și o introducem  în cuptor pentru 5-10 minute.

Între timp pregătim umplutura. Amestecam într-un bol brânza, gălbenușurile (separate de albuș), zahărul, aromele și stafidele, după care turnăm și albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine pentru a obține o cremă fină.

După ce s-a mai întărit pandișpanul, turnăm deasupra crema de brânză și introducem din nou tava la cuptor pentru o jumătate de oră.

Preparatul este gata când brânza este ușor rumenită

Scoatem tava din cuptor și lăsăm  să se răcească în formă. La servire putem presăra zahăr pudră.

Cornulete fragede de post

Cornulete fragede de post

Această rețetă de cornulețe de post este foarte simplu de făcut, în plus este un aluat cu care se lucrează foarte ușor.

Ingrediente:

250g margarină

700g faină

300 ml apă minerală

150ml ulei

un vârf de sare

5 ml oțet

magiun sau rahat pentru umplutură

zahăr pudră și scorțișoară pentru final

Mod de preparare:

Punem margarina moale (nu topită de tot) împreună cu oțetul, sarea, apa minerală și oțetul la mixat până se transformă într-o spumă lucioasă. Adăugăm făina, încet, până se formează aluatul.

Luăm aluatul din bolul mixerului, îl punem pe masa de lucru înfăinată, și începem să-l batem cu sucitoarea, de vreo 5-6 ori, împachetândul într-un dreptunghi mai mic după fiecare bătaie: Vom simți cum aluatul începe să se întărească. Apoi îl punem într-un bol acoperit, la rece, pentru 1 oră.

Împărțim aluatul cornulețelor în bile pe care le întindem în cercuri, și pe care apoi le tăiem în triunghiuri. Punem  umplutura preferată pe fiecare margine lată a triunghiului și rulăm înspre vârf.

Așezăm cornulețele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt și le dăm la cuptorul încins la 200 de grade, pentru 30-35 de minute.

Le tăvălim prin zahăr pudră amestecat cu zahar vanilat cât sunt fierbinți, apoi le așezăm pe un platou.

Dacă le umplem cu magiun sau nucă le tăvălim  prin zahăr pudră amestecat cu scorțișoară, vor fi un deliciu.

Mod de servire:

Sevim cornulețele fragede de post după ce s-au răcit puțin. Sunt la fel de bune și a doua zi, nu se întăresc.

Scrisoare pentru mama

Scrisoare pentru mama

Iartă-mă pentru  momente în care ți-am înșelat așteptările și pentru atunci când te-am dezamăgit.

Iartă-mă pentru că am fost de prea multe ori încăpățânată. Ți-am greșit atât de mult și știu că vorbele mele aruncate la nervi te-au rănit.

Nu știu dacă ți-am mărturisit vreodată cât de mult te admir. Îți admir puterea, determinarea, demnitatea, simplitatea, felul cum iubești, cum crezi, cum speri. Îți admir puterea de a ierta și voința de a nu te da bătută.

Iartă-mă și îți  mulțumesc pentru tot ce mi-ai dăruit. Pentru copilăria frumoasă și liniștită, pentru exemplul pozitiv pe care mi l-ai oferit, pentru răbdare și înțelepciune.

Dintre toate mamele din lume TU ești cea mai bună mamă! Iartă-mă, îți mulțumesc și te iubesc!

9 martie: mucenici

9 martie: mucenici

Se spune ca, in dimineata zilei de 9 martie, patruzeci de sfinti au batut cu ciomegele in pamant ca sa intre gerul, iar alti patruzeci au facut acelasi lucru ca sa scoata afara caldura si sa rasara iarba verde.

Cum e vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.

Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie).

In calendarul ortodox este marcata cu o cruce neagra si se sarbatoreste ziua celor 40 de Sfinti din Sevastia impreuna cu stravechi practici de pomenire a mosilor de neam si de provocare a primaverii.

Cartile sfinte spun ca pe vremea imparatului Lichinie, in Sevas­tia, cetatea Armeniei, traia un voievod cumplit pe nume Agricolae si ca acesta avea o armata formata din 40 de soldati, toti crestini. Prinzand de veste, voievodul i-a silit sa se lepede de dreapta credinta pentru a se inchina idolilor. Refuzand sa o faca si incalcand astfel porunca, soldatii au fost supusi unor torturi de neimaginat. Au fost tinuti o noapte intr-un rau inghetat, le-au fost zdrobite fluierele picioarelor, iar dupa ce si-au luat cununa muceniciei de la Hristos, trupurile lor au fost arse pe rug si aruncate intr-un rau.

In popor, sar­ba­toa­rea poarta numele de Mucenicii, Ma­ci­nicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului, ultima denumire evocand inceputul noului an agricol.

In unele locuri se crede ca Ba­bele, capricioase si imprevizibile, mai zabovesc inca trei zile pe la noi insa, in majoritatea zonelor, incepand de astazi, Zilele Babelor lasa locul Zilelor Mosilor. Despre acestea se spune ca ar fi mai bune, mai cal­du­roa­se si mai senine precum sufletul Mo­si­lor.

Se spune ca Mucenici ar fi spiritele acestor stra­mosi mitici, carora femeile le pre­ga­tesc si le aduc ofranda preparate ri­tuale ce urmeaza a fi consumate in con­text ceremonial sau impartite de pomana la biserica. Poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, bran­dusei, bradosi, sfinti si sfintisori, si au forma de opt, de albina, de po­rum­bel sau chiar de om, ecou prin vea­curi al sacrificiilor rituale umane, atestate in ceremoniile Anului Nou, celebrat in vechime la echinoctiul de primavara.

La 9 martie, se aprin­de focul echinoctial de Mucenici, numit si Focul Sfintilor. Proiectie simbolica a soarelui pe pamant, focul arde anotimpul cel vechi si im­ba­tra­nit, pentru a-l face sa renasca pe cel nou, aducator de vigoare si viata. Copiii sar peste focurile aprinse in fiecare ograda, pentru a fi feriti de boli, femeile presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei, formand un cerc protector impotriva serpilor, barbatii intretin flacarile cat mai mult timp, cu credinta ca, astfel, ii incalzesc pe cei 40 de Mucenici…

Astazi are loc si "retezatul stupilor", adica se scot stupii afara, se cu­ra­ta fagurii si se recolteaza mierea, fo­losita acum in scop ceremonial. Din ea se prepara fel de fel de leacuri ba­besti si tot cu ea se indulceste ra­chiul, consumat in betia rituala in­ga­duita de Mucenici. Se ung stu­pii cu rachiu pentru ca sa se in­mul­teas­ca roiul si se impart de pomana mu­ce­nici (in forma de albina) si miere.

Astazi traditia cere sa bem 40 de pahare cu vin sau – daca nu ne tin puterile – sa gustam de 40 de ori din licoarea magica aducatoare de sange nou, sanatate si vigoare. 

Un alt obicei este pornirea simbolica a plugului. Sarbatoare consacrata agricultorilor, scoaterea plugului in fata casei in mod festiv reprezinta deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara si totodata a muncilor campului specifice anotimpului. Era momentul in care plugarii, pana la mijlocul veacului trecut, incheiau intelegerile pentru intovarasire, pecetluite intotdeauna de o petrecere de pomina. Aceasta se organiza de bucurie ca ritualul a fost implinit in ciuda faptului ca "una din grijile strigoilor este sa impiedice pe oameni la pornitul plugului". (T. Pamfile)

       Toti oamenii care nu au nume de sfinti isi serbeaza astazi onomastica, iar tot ce semanam azi va rodi de 40 de ori mai mult, iar, daca nu respectam sarbatoarea, vom boli 40 de zile.

Mucenici moldoveneşti de post

INGREDIENTE

500 g făină

250-300 ml apă

25 g drojdie

1/2 linguriţă de sare

3-4 linguri ulei

1 linguriță zahăr

nucă măcinată

Pentru sirop

400 ml apă

5 linguri zahăr

esenţe după gust

PREPARARE

1. Pentru aluat se prepară  maiaua: se amestecă drojdia cu o linguriţă de zahăr, o lingură de faină și puţină apă caldă. Se lasă 10 minute să lucreze drojdia.

2. Apoi, maiaua se pune peste restul făinei, se adaugă sarea, apa și uleiul și se framântă până ce aluatul se poate desprinde de vas. Aluatul trebuie să fie ușor moale și dacă e prea tare se mai adaugă apă caldă și puţin ulei. Se lasă să crească 25 de minute.

3. Apoi, aluatul se împarte în 12 bucăţi și din fiecare se lucrează câte un sol care se împletește sub forma cifrei opt. Se așază în tava unsă cu puţină grasime vegetală și tapetată cu faină și se coc 25 de minute.

4. Între timp, se face siropul din fierberea ingredientelor și, după ce mucenicii s-au copt, se așază pe un platou și se însiropează. Apoi, se ung cu miere și se presară cu nucă măcinată.

Chiar dacă sunt  de post sunt foarte delicioși.

Turte pe plită

Turte pe plită

Țineți minte turtele pe plită? Ce vremuri! Iată rețeta cu care și acum sunt răsfățată când merg la țară.

 

Ingrediente:

500 gr făină

250 ml apă călduță

7 gr drojdie uscată

1 linguriță sare

 

Mod de preparare:

Frământăm un aluat din toate ingredientele pe care îl lăsăm la dospit până își dublează volumul. Îl împărțim în 5 bucăți egale (depinde cât de mari și groase le dorim), presărăm suprafața de lucru cu faină și frământăm fiecare bilă de aluat până devine elastică și nelipicioasă. Fiecare bilă de aluat o întindem cu sucitorul. Punem turta astfel obținută pe plita încinsă, coacem pe ambele părți până începe să crească și devine rumenă. Se pot mânca simple (în loc de pâine) sau în diverse combinații.(dulceață, zacuscă etc.) E o bunătate în post.