9 martie: mucenici

9 martie: mucenici

Se spune ca, in dimineata zilei de 9 martie, patruzeci de sfinti au batut cu ciomegele in pamant ca sa intre gerul, iar alti patruzeci au facut acelasi lucru ca sa scoata afara caldura si sa rasara iarba verde.

Cum e vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.

Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie).

In calendarul ortodox este marcata cu o cruce neagra si se sarbatoreste ziua celor 40 de Sfinti din Sevastia impreuna cu stravechi practici de pomenire a mosilor de neam si de provocare a primaverii.

Cartile sfinte spun ca pe vremea imparatului Lichinie, in Sevas­tia, cetatea Armeniei, traia un voievod cumplit pe nume Agricolae si ca acesta avea o armata formata din 40 de soldati, toti crestini. Prinzand de veste, voievodul i-a silit sa se lepede de dreapta credinta pentru a se inchina idolilor. Refuzand sa o faca si incalcand astfel porunca, soldatii au fost supusi unor torturi de neimaginat. Au fost tinuti o noapte intr-un rau inghetat, le-au fost zdrobite fluierele picioarelor, iar dupa ce si-au luat cununa muceniciei de la Hristos, trupurile lor au fost arse pe rug si aruncate intr-un rau.

In popor, sar­ba­toa­rea poarta numele de Mucenicii, Ma­ci­nicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului, ultima denumire evocand inceputul noului an agricol.

In unele locuri se crede ca Ba­bele, capricioase si imprevizibile, mai zabovesc inca trei zile pe la noi insa, in majoritatea zonelor, incepand de astazi, Zilele Babelor lasa locul Zilelor Mosilor. Despre acestea se spune ca ar fi mai bune, mai cal­du­roa­se si mai senine precum sufletul Mo­si­lor.

Se spune ca Mucenici ar fi spiritele acestor stra­mosi mitici, carora femeile le pre­ga­tesc si le aduc ofranda preparate ri­tuale ce urmeaza a fi consumate in con­text ceremonial sau impartite de pomana la biserica. Poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, bran­dusei, bradosi, sfinti si sfintisori, si au forma de opt, de albina, de po­rum­bel sau chiar de om, ecou prin vea­curi al sacrificiilor rituale umane, atestate in ceremoniile Anului Nou, celebrat in vechime la echinoctiul de primavara.

La 9 martie, se aprin­de focul echinoctial de Mucenici, numit si Focul Sfintilor. Proiectie simbolica a soarelui pe pamant, focul arde anotimpul cel vechi si im­ba­tra­nit, pentru a-l face sa renasca pe cel nou, aducator de vigoare si viata. Copiii sar peste focurile aprinse in fiecare ograda, pentru a fi feriti de boli, femeile presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei, formand un cerc protector impotriva serpilor, barbatii intretin flacarile cat mai mult timp, cu credinta ca, astfel, ii incalzesc pe cei 40 de Mucenici…

Astazi are loc si "retezatul stupilor", adica se scot stupii afara, se cu­ra­ta fagurii si se recolteaza mierea, fo­losita acum in scop ceremonial. Din ea se prepara fel de fel de leacuri ba­besti si tot cu ea se indulceste ra­chiul, consumat in betia rituala in­ga­duita de Mucenici. Se ung stu­pii cu rachiu pentru ca sa se in­mul­teas­ca roiul si se impart de pomana mu­ce­nici (in forma de albina) si miere.

Astazi traditia cere sa bem 40 de pahare cu vin sau – daca nu ne tin puterile – sa gustam de 40 de ori din licoarea magica aducatoare de sange nou, sanatate si vigoare. 

Un alt obicei este pornirea simbolica a plugului. Sarbatoare consacrata agricultorilor, scoaterea plugului in fata casei in mod festiv reprezinta deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara si totodata a muncilor campului specifice anotimpului. Era momentul in care plugarii, pana la mijlocul veacului trecut, incheiau intelegerile pentru intovarasire, pecetluite intotdeauna de o petrecere de pomina. Aceasta se organiza de bucurie ca ritualul a fost implinit in ciuda faptului ca "una din grijile strigoilor este sa impiedice pe oameni la pornitul plugului". (T. Pamfile)

       Toti oamenii care nu au nume de sfinti isi serbeaza astazi onomastica, iar tot ce semanam azi va rodi de 40 de ori mai mult, iar, daca nu respectam sarbatoarea, vom boli 40 de zile.

Mucenici moldoveneşti de post

INGREDIENTE

500 g făină

250-300 ml apă

25 g drojdie

1/2 linguriţă de sare

3-4 linguri ulei

1 linguriță zahăr

nucă măcinată

Pentru sirop

400 ml apă

5 linguri zahăr

esenţe după gust

PREPARARE

1. Pentru aluat se prepară  maiaua: se amestecă drojdia cu o linguriţă de zahăr, o lingură de faină și puţină apă caldă. Se lasă 10 minute să lucreze drojdia.

2. Apoi, maiaua se pune peste restul făinei, se adaugă sarea, apa și uleiul și se framântă până ce aluatul se poate desprinde de vas. Aluatul trebuie să fie ușor moale și dacă e prea tare se mai adaugă apă caldă și puţin ulei. Se lasă să crească 25 de minute.

3. Apoi, aluatul se împarte în 12 bucăţi și din fiecare se lucrează câte un sol care se împletește sub forma cifrei opt. Se așază în tava unsă cu puţină grasime vegetală și tapetată cu faină și se coc 25 de minute.

4. Între timp, se face siropul din fierberea ingredientelor și, după ce mucenicii s-au copt, se așază pe un platou și se însiropează. Apoi, se ung cu miere și se presară cu nucă măcinată.

Chiar dacă sunt  de post sunt foarte delicioși.