9 martie: mucenici
Se spune ca, in
dimineata zilei de 9 martie, patruzeci de sfinti au batut cu ciomegele in
pamant ca sa intre gerul, iar alti patruzeci au facut acelasi lucru ca sa
scoata afara caldura si sa rasara iarba verde.
Cum e vremea in
9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.
Daca in ziua de Mucenici va ingheta si
va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23
Aprilie).
In calendarul
ortodox este marcata cu o cruce neagra si se sarbatoreste ziua celor 40 de
Sfinti din Sevastia impreuna cu stravechi practici de pomenire a mosilor de
neam si de provocare a primaverii.
Cartile sfinte
spun ca pe vremea imparatului Lichinie, in Sevastia, cetatea Armeniei, traia
un voievod cumplit pe nume Agricolae si ca acesta avea o armata formata din 40
de soldati, toti crestini. Prinzand de veste, voievodul i-a silit sa se lepede
de dreapta credinta pentru a se inchina idolilor. Refuzand sa o faca si
incalcand astfel porunca, soldatii au fost supusi unor torturi de neimaginat.
Au fost tinuti o noapte intr-un rau inghetat, le-au fost zdrobite fluierele
picioarelor, iar dupa ce si-au luat cununa muceniciei de la Hristos, trupurile
lor au fost arse pe rug si aruncate intr-un rau.
In popor, sarbatoarea
poarta numele de Mucenicii, Macinicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau
Sambra plugului, ultima denumire evocand inceputul noului an agricol.
In unele locuri se crede ca Babele,
capricioase si imprevizibile, mai zabovesc inca trei zile pe la noi insa, in
majoritatea zonelor, incepand de astazi, Zilele Babelor lasa locul Zilelor
Mosilor. Despre acestea se spune ca ar fi mai bune, mai calduroase si mai
senine precum sufletul Mosilor.
Se spune ca Mucenici
ar fi spiritele acestor stramosi mitici, carora femeile le pregatesc si le
aduc ofranda preparate rituale ce urmeaza a fi consumate in context
ceremonial sau impartite de pomana la biserica. Poarta numele de mucenici,
macinici, brandusi, brandusei, bradosi, sfinti si sfintisori, si au forma de
opt, de albina, de porumbel sau chiar de om, ecou prin veacuri al
sacrificiilor rituale umane, atestate in ceremoniile Anului Nou, celebrat in
vechime la echinoctiul de primavara.
La 9 martie, se
aprinde focul echinoctial de Mucenici, numit si Focul Sfintilor. Proiectie
simbolica a soarelui pe pamant, focul arde anotimpul cel vechi si imbatranit,
pentru a-l face sa renasca pe cel nou, aducator de vigoare si viata. Copiii sar
peste focurile aprinse in fiecare ograda, pentru a fi feriti de boli, femeile
presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei, formand un cerc protector
impotriva serpilor, barbatii intretin flacarile cat mai mult timp, cu credinta
ca, astfel, ii incalzesc pe cei 40 de Mucenici…
Astazi are loc
si "retezatul stupilor", adica se scot stupii afara, se curata
fagurii si se recolteaza mierea, folosita acum in scop ceremonial. Din ea se
prepara fel de fel de leacuri babesti si tot cu ea se indulceste rachiul,
consumat in betia rituala ingaduita de Mucenici. Se ung stupii cu rachiu
pentru ca sa se inmulteasca roiul si se impart de pomana mucenici (in
forma de albina) si miere.
Astazi traditia
cere sa bem 40 de pahare cu vin sau – daca nu ne tin puterile – sa gustam de 40
de ori din licoarea magica aducatoare de sange nou, sanatate si vigoare.
Un alt obicei
este pornirea simbolica a plugului. Sarbatoare consacrata agricultorilor,
scoaterea plugului in fata casei in mod festiv reprezinta deschiderea ciclului
sarbatorilor de primavara si totodata a muncilor campului specifice
anotimpului. Era momentul in care plugarii, pana la mijlocul veacului trecut,
incheiau intelegerile pentru intovarasire, pecetluite intotdeauna de o
petrecere de pomina. Aceasta se organiza de bucurie ca ritualul a fost implinit
in ciuda faptului ca "una din grijile strigoilor este sa impiedice pe
oameni la pornitul plugului". (T. Pamfile)
Toti oamenii care nu au nume de sfinti isi serbeaza
astazi onomastica, iar tot ce semanam azi va rodi de 40 de ori mai mult, iar,
daca nu respectam sarbatoarea, vom boli 40 de zile.
Mucenici moldoveneşti de post
INGREDIENTE
500
g făină
250-300
ml apă
25
g drojdie
1/2
linguriţă de sare
3-4
linguri ulei
1
linguriță zahăr
nucă
măcinată
Pentru sirop
400
ml apă
5
linguri zahăr
esenţe
după gust
PREPARARE
1.
Pentru aluat se prepară maiaua: se
amestecă drojdia cu o linguriţă de zahăr, o lingură de faină și puţină apă caldă.
Se lasă 10 minute să lucreze drojdia.
2.
Apoi, maiaua se pune peste restul făinei, se adaugă sarea, apa și uleiul și se
framântă până ce aluatul se poate desprinde de vas. Aluatul trebuie să fie ușor
moale și dacă e prea tare se mai adaugă apă caldă și puţin ulei. Se lasă să
crească 25 de minute.
3.
Apoi, aluatul se împarte în 12 bucăţi și din fiecare se lucrează câte un sol
care se împletește sub forma cifrei opt. Se așază în tava unsă cu puţină
grasime vegetală și tapetată cu faină și se coc 25 de minute.
4.
Între timp, se face siropul din fierberea ingredientelor și, după ce mucenicii
s-au copt, se așază pe un platou și se însiropează. Apoi, se ung cu miere și se presară cu nucă măcinată.
Chiar
dacă sunt de post sunt foarte delicioși.
