Placinte ”Poale-n brau”

Placinte ”Poale-n brau”

Suntem un neam iubitor de plăcinte. Prin secolul al XVIII-a, a fi plăcintar în România era un adevărat noroc. Dovadă stau versurile: "Halal, zău, de cine ştie! Să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească".      

În opera lui Costache Negruzzi, "Istoria unei plăcinte", capodoperele gastronomice devin cadouri, instrumente ale corupţiei pentru obţinerea unor posturi la Curtea Domnească.

Astăzi, pasiunea pentru aceste delicatese o dovedesc şi numeroasele festivaluri care se organizează, cum ar fi "Festivalul plăcintei" din localitatea Hemeiuş, judeţul Bacău şi cel din Stăuceni, judeţul Botoşani.

Sunt numeroase obiceiuri şi tradiţii româneşti care sunt însoţite de facerea de plăcinte, aşa cum se întâmplă de Paşte, în sudul Moldovei şi în Bucovina. Înainte de Duminica Floriilor femeile coc plăcinte pe care le dau de pomană. Tradiţia vine de la pilda în care mama lui Lazăr a murit de dorul plăcintelor şi de la cea în care bogatul nu a vrut să-i dea lui Lazăr cel sărac nici măcar o firimitură de pâine de pe masă ca să-şi potolească foamea. În plăcinte se pun bani şi spice de grâu, deoarece românii cred că cine găseşte banul, e semn că acela va căpăta banul tot anul, iar cine găseşte spicul, are parte de holde frumoase.

Poale-n brâu - denumirea vine din strabuni. Pe vremuri, la sate, fiecare gospodină purta rochie lungă până la pământ, și deasupra rochiei purtau legat la spate  șorț. Când  era necesar să  facă   plăcinte pentru  familia sa, gospodina își sufleca mânecele la  coate și își ridica poalele rochiei din stanga sau dreapta în sus, care o  punea  în legătura șorțului, ce era legat  la   brâu.

Ingrediente: 

-500 g făină, 

-100 g untură,

 -4 gălbenuşuri, 

-100 g smântână, 

-60 g drojdie, 

-o jumătate de linguriţă de sare, 

-300 ml lapte, 

-100 g zahăr, 

-o linguriţă de coajă de lămâie,

-3 pacheţele cu zahăr vanilinat; 

umplutura: 

-250 g brânză de vaci, 

-două gălbenuşuri, 

-60 g smântână,

 -50 g zahăr,

 -30 g griş.

Preparare: Se dizolvă drojdia în laptele uşor încălzit. Se adaugă câteva linguri de făină, se amestecă şi se lasă să crească la loc cald. Se freacă spumă două gălbenuşuri cu zahărul şi sarea. Se adaugă maiaua, coaja de lămâie, vanilia şi făina şi se amestecă. Se frământă aluatul timp de douăzeci de minute, apoi se adaugă untura călduţă. Se lasă să crească o oră, după care se întinde o foaie cam de 5 mm grosime. Se taie pătrăţele pe care se pune umplutura şi se adună colţurile opuse unul peste altul. Plăcintele se ung cu un gălbenuş bătut şi se aşază în tava unsă, presărată cu făină. Se coc la foc slab primele zece minute, apoi la foc potrivit. La final, se presară cu zahăr vanilinat.