Sărbătoarea Sfântului Ioan între tradiții și obiceiuri
Ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă
încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6
decembrie.
Ioan
este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” si inseamna
“Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma
neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu,
Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai
bogata familie onomastica din Romania.
In
aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In
trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual
din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul
sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care
nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau
sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.
In
Maramures se mai tine obiceiul Vergelului (spargerea Craciunului). Fetele de
maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de
acasa si le duc in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc
muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza
viitoarele cupluri, toata petrecerea incheindu-se cu un ospat comun, care
sparge perioada sarbatorilor de iarna.
Sărbătoarea
de Sfântul Ioan este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul
Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se
știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai
ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.
Totodată, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește
în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii
oameni serbează ziua de Sfânt Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească
gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu