Totalul afișărilor de pagină

acasa

vineri, 30 ianuarie 2015

Cărțile anului meu…..(2014)


Cărțile anului meu…..(2014)

 
În 2014 am citit mai puțin, dar totuși am citit. E greu sa faci un top cu cele mai frumoase și interesante cărți. Mă uit înapoi la anul meu (2014) printre cărți și încerc să fac un top 10.


AUTOR
CARTE
EDITURA
NOTA
 F.M.Dostoievski
 Fații Karamazov
 Polirom
11
 F.M.Dostoievski
 Idiotul
 Adevarul holding
10
 Radu Tudoran
 Fiul risipitor
 ART
9
 Harriet Beecher - Stowe
 Coliba unchiului Tom
 Adevarul holding
8
 James Fenimore Cooper
 Ultimul mohican
 Adevarul holding
7
 Jane Austen
 Rațiune și simțire
 Leda Clasic
6
 Eowyn Ivey
 Copila de zăpadă
 Polirom
5
 Gabriel Garcia Marquez
 Unnveac de singurătate
 Rao
4
 Jamie King
 111 teorii ale conspirației
 Litera
3
 N.Steinhardt
 Dăruind vei dobândi
 Polirom
2


O mulţime de cărţi bune, mult timp pentru citit şi o grămadă de surprize şi poveşti. Ceea ce vă doresc şi vouă!

Placinte ”Poale-n brau”

Placinte ”Poale-n brau”

Suntem un neam iubitor de plăcinte. Prin secolul al XVIII-a, a fi plăcintar în România era un adevărat noroc. Dovadă stau versurile: "Halal, zău, de cine ştie! Să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească".      
În opera lui Costache Negruzzi, "Istoria unei plăcinte", capodoperele gastronomice devin cadouri, instrumente ale corupţiei pentru obţinerea unor posturi la Curtea Domnească.
Astăzi, pasiunea pentru aceste delicatese o dovedesc şi numeroasele festivaluri care se organizează, cum ar fi "Festivalul plăcintei" din localitatea Hemeiuş, judeţul Bacău şi cel din Stăuceni, judeţul Botoşani.
Sunt numeroase obiceiuri şi tradiţii româneşti care sunt însoţite de facerea de plăcinte, aşa cum se întâmplă de Paşte, în sudul Moldovei şi în Bucovina. Înainte de Duminica Floriilor femeile coc plăcinte pe care le dau de pomană. Tradiţia vine de la pilda în care mama lui Lazăr a murit de dorul plăcintelor şi de la cea în care bogatul nu a vrut să-i dea lui Lazăr cel sărac nici măcar o firimitură de pâine de pe masă ca să-şi potolească foamea. În plăcinte se pun bani şi spice de grâu, deoarece românii cred că cine găseşte banul, e semn că acela va căpăta banul tot anul, iar cine găseşte spicul, are parte de holde frumoase.

Poale-n brâu - denumirea vine din strabuni. Pe vremuri, la sate, fiecare gospodină purta rochie lungă până la pământ, și deasupra rochiei purtau legat la spate  șorț. Când  era necesar să  facă   plăcinte pentru  familia sa, gospodina își sufleca mânecele la  coate și își ridica poalele rochiei din stanga sau dreapta în sus, care o  punea  în legătura șorțului, ce era legat  la   brâu.

Ingrediente
-500 g făină, 
-100 g untură,
 -4 gălbenuşuri, 
-100 g smântână, 
-60 g drojdie, 
-o jumătate de linguriţă de sare, 
-300 ml lapte, 
-100 g zahăr, 
-o linguriţă de coajă de lămâie,
-3 pacheţele cu zahăr vanilinat; 
umplutura: 
-250 g brânză de vaci, 
-două gălbenuşuri, 
-60 g smântână,
 -50 g zahăr,
 -30 g griş.

Preparare: Se dizolvă drojdia în laptele uşor încălzit. Se adaugă câteva linguri de făină, se amestecă şi se lasă să crească la loc cald. Se freacă spumă două gălbenuşuri cu zahărul şi sarea. Se adaugă maiaua, coaja de lămâie, vanilia şi făina şi se amestecă. Se frământă aluatul timp de douăzeci de minute, apoi se adaugă untura călduţă. Se lasă să crească o oră, după care se întinde o foaie cam de 5 mm grosime. Se taie pătrăţele pe care se pune umplutura şi se adună colţurile opuse unul peste altul. Plăcintele se ung cu un gălbenuş bătut şi se aşază în tava unsă, presărată cu făină. Se coc la foc slab primele zece minute, apoi la foc potrivit. La final, se presară cu zahăr vanilinat.

miercuri, 28 ianuarie 2015

ISTORIOARE: SFINTII TREI IERARHI: Obiceiuri si superstitii

SFINTII TREI IERARHI:
Obiceiuri si superstitii

Luna ianuarie se încheie cu o mare sărbătoare: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei mari sfinţi ai Bisericii au trăit în secolul al IV-lea.
Ei au dus o luptă grea şi fără încetare pentru păzirea dreptei credinţe şi au avut un rol important în formularea dogmei Sfintei Treimi. Pe lângă darul tâlcuirii Sfintelor , au deţinut şi înalta treaptă a arhieriei. La 30 ianuarie, toate instituţiile de învăţământ teologic din ţară îşi sărbătoresc patronii, deoarece Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt consideraţi întemeietorii teologiei şi învăţământului creştin la nivel academic.
Trisfetite este denumirea populară a sărbătorii celor trei mari ierarhi – Vasile, Grigore şi Ioan. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.
E posibil, ca sărbătoarea creștină să fi fost precedată de o sărbătoare păgână a femeilor. În acest sens, se zice că Trisfetitele ar fi fost trei fetițe care, pe vremea când Dumnezeu umbla pe pământ i-ar fi dat apă de băut, de aceea, când nu plouă oamenii se roagă lor să se mijlocească la Dumnezeu pentru a da ploaie.

-în ziua în care sunt sărbătoriţi nu se lucrează fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă.
-în această zi trebuie să dăm o lumânare de pomană, pentru ca întreaga viaţă să fie luminată.
-în multe zone, familiile îi ţin pe cei Trei Ierarhi de patroni ai casei. Se face colivă şi oamenii merg la biserică.
-pentru reuşita familiei şi a treburilor gospodăreşti, în această zi nu se lucrează.
-sărbătoarea se ţine pentru ca să ajute femeilor să toarcă mai cu spor peste an.
-se face praznic în onoarea sufletelor morţilor neîmpărtăşiţi.
-sărbătoarea se ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a-i apăra de boli şi durere pe toţi ai casei.
-celui ce lucrează în această zi i se strâmbă minţile.
-fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul: nu lucrează şi nu mănâncă decât pâine şi sare.
-se crede că în această zi încolţeşte sub zăpadă grâul care a rămas neîncolţit de cu toamnă.
-în tradiţia populară se spune că de astăzi se schimbă vremea.
-de-acum, se zice că "se strâmbă pârtiile", iar vremea dă spre primăvară.
-dacă curg streşinile, primăvara e friguroasă, dacă e ger, vara e călduroasă.
 
Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Conopida gratinata


Conopida gratinata

 

Conopida  este un  "buchet" de beneficii pentru sănătate  din care putem face cea mai bună mâncare . Se face uşor, este delicioasă şi foarte sănătoasă.
Este o legumă unică, cu o concentraţie mare de nutrienţi, bogată în antioxidanţi, vitamina C şi fitonutrienţi.
Ea a fost recunoscută pentru calităţile ei nutriţionale şi pentru gustul ei plăcut încă dinaintea secolului al XVI-lea, fiind cultivată intens din Asia Mică până în America, în Africa, dar şi în Australia.

Ingrediente

-o conopidă mare
-trei linguri de pesmet
-doi căţei de usturoi
-o legătură de pătrunjel proaspăt
-sare, piper
-două linguri de parmezan ras (sau altă brânză bine uscată, data prin răzătoare)
-patru linguri de ulei

Preparare

Curăță şi desfă în buchețele conopida. Pune pe foc o oală cu doar un deget de apa. Când clocoteşte pune conopida şi acoperă vasul cu un capac. Lasă-o să fiarbă circa 10 minute la foc mic. Scurge apa. Pune conopida într-o sită şi las-o să se scurgă bine.
Amestecă pesmetul cu usturoiul tocat foarte mărunt şi cu parmezanul. Pune ulei într-un vas care merge la cuptor. Pune sare şi piper peste conopidă, după gust, şi înmoaie fiecare bucăţică în amestecul de pesmet. Aşează bucăţelele de conopidă în tavă, într-un singur strat. Coace conopida, în cuptorul bine încins, circa 20 de minute până ce capătă o culoare frumoasă, iar pesmetul se rumeneşte.
Se serveşte imediat cu pătrunjel proaspăt, tocat mărunt, presărat deasupra. Se poate adauga smântână sau iaurt.

miercuri, 21 ianuarie 2015

VINUL FIERT


Istoria vinului fiert

Ce ne poate incalzi mai bine sufletele, acum iarna, decat o cana de vin fiert? Prepararea este usoara precum prepararea unei placinte si, la fel ca placinta, vinul fiert face ca in casa sa miroasa… hmm… delicios!
In Germania este cunoscut sub numele de Glühwein, Vin Chaud in Franta si Glogg in Suedia, aceasta bautura fierbinte face deliciul iernii.
Initial, cunoscut sub numele “Hipocris”, dupa numele unui medic, aceasta bautura a fost de multe ori servita la petreceri pentru copii in epoca victoriana. In acea perioada, ingredientele comune erau vinul francez, mierea si scortisoara. In ultimii ani, vinul fiert a devenit foarte popular fiind frecvent servit la ocazii festive si la petreceri. Ingredientele sunt aproape intotdeauna naturale, sporind, astfel, beneficiile pentru sanatate. Pot fi adaugate miere si cuisoare, dar se poate adauga, de asemenea, coniac si zahar brun. Alegerile sunt, insa,  nelimitate, atata timp cat ingredientul de baza este vinul rosu.
In Germania si Franta, vinul fiert este, in general, facut din vin rosu incalzit, cu batoane de vanilie si de scortisoara adaugate.
Polonezii recunosc beneficiile pentru sanatate ale vinului fiert, urmand exemplul germanilor si al francezilor, dar se bucura, de asemenea, si de berea fiarta, care are un gust dulce. Aceasta bautura a devenit foarte populara in multe parti ale Poloniei.
Glögg este numele vinului fiert in tarile scandinave. Principalele ingrediente sunt zaharul sau siropul si, pentru a-i creste taria, se adauga alcool – vodca sau brandy. O optiune nonalcoolica este aceea de a utiliza fructe in loc de vin.

Reteta de vin fiert (portii: 4)

Ingrediente
1/2 litri de vin rosu
3 portocale; una intreaga, celelalte doua taiate in sferturi
15 cuisoare
1 lamaie taiata in 4 sferturi
6 linguri de zahar
scortisoara
o bucata de ghimbir, curatata si taiata in jumatate
55 g stafide

Mod de preparare

Din cele 3 portocale, ia portocala intreaga si infige cuisoarele in ea.
Pune intr-o cratita portocala si cuisoarele, celelalte doua portocale taiate in sferturi, jumatatile de lamaie, ghimbirul, scortisoara si stafidele. Se amesteca bine toate ingredientele, dupa care se toarna vinul.
Se lasa la foc mediu amestecand bine. Dupa 5 minute, se adauga zaharul si se amesteca bine cu o lingura.
Se lasa vinul sa fiarba la foc mic timp de 20 de minute, pentru a permite ca aromele sa se infuzeze.

Lasa vinul sa se raceasca putin inainte de servire.

sâmbătă, 10 ianuarie 2015

Tarta cu prune


Tarta cu prune

Prunele sunt o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu si fibre.

Atat proaspete cat si uscate prunele  contin doi fitonutrienti unici, care au calitati antioxidante puternice, distrugand radicalii liberi care ataca celulele umane. De asemenea, fenolii, alti compusi benefici din prune, protejeaza stratul natural de grasimi care compun neuronii creierului uman.

            Un alt avantaj al consumului de prune il reprezinta faptul ca sporesc, prin vitamina C, capacitatea de absorbtie a fierului. Prunele au mari proprietati energizante, in special datorită continutului natural de zaharuri. In plus, prunele mai sunt laudate pentru ca pot alunga oboseala sau senzatia de stres, dar si pentru ca sunt un aliat de incredere al majoritatii functiilor intestinale.

Deci  sa  profitam de aceste fructe  racoroase, zemoase, usor acrisoare si incredibil de gustoase, pentru a face un desert delicios. Pe langă faptul ca sunt niste fructe foarte gustoase, ele te ajuta sa iti mentii atat corpul, cat si mintea sanatoase.





INGREDIENTE: (8 portii)

Ingrediente aluat :
320 gr faina
100 gr ulei
un praf sare
120 apa calduta
1/2 praf de copt


Umplutura :
1 kg prune
100 gr zahar
2-3 linguri gris
 

Pentru umplutura, se spala prunele, se taie in doua si se curata de samburi.Caramelizam zaharul avand grija sa nu se arda ca sa nu devina amarui. Turnam prunele, amestecand continuu.

Vom lasa la fiert  in jur de 15-20 minute pana ce acesta este complet dizolvat. Adaugam grisul si omogenizam .

Pentru aluat, se amesteca ingredientele, formandu-se o bila pe care o invelim in folie si o dam la frigider in jur de o ora. O portionam, cam 70% pentru baza si restul pentru partea de deasupra.

Se intinde foaia pentru blat si se aseaza intr-o forma de tarta. Intepam cu furculita din loc in loc, punem grisul, umplutura si cu ajutorul unei razatoare facem frimiturile deasupra.

Coacem la foc mediu timp de 35 /45 min.

marți, 6 ianuarie 2015

Sarbatoarea Sfantului Ioan intre traditii si obiceiuri

Sărbătoarea Sfântului Ioan între tradiții și obiceiuri


  Ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” si inseamna “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.
In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna.
In Maramures se mai tine obiceiul Vergelului (spargerea Craciunului). Fetele de maritat pregatesc cosuri cu bautura si mancare. Feciorii merg si iau fetele de acasa si le duc in curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt si cei ce platesc muzicantii. In hora intra fetele ce se vor marita in acest an si formeaza viitoarele cupluri, toata petrecerea incheindu-se cu un ospat comun, care sparge perioada sarbatorilor de iarna.
Sărbătoarea de Sfântul Ioan este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.